IOI, SUNT EU PREA FRAIERĂ SAU CE?
Mă încred prea mult in oameni? Mă agăţ de cea mai mică speranţă şi buuff! se rupe şi firul ăla. Parcă toţi din jurul meu vor să le taie… şi să mai stai să te gândeşti… cum se schimbă oamenii… ceva de speriat, nu glumă! De nimic nu mai poţi fi sigur. Nici măcar de ce ai mâncat ieri, cu atâţia viruşi mai nou…
Îmi vine să dau erase la tot ce s-a întâmplat în ultimile 6 luni… deh, nu chiar la tot… că am întâlnit şi oameni faini în perioada asta, dar no, ăia care cică “contau” keep on hitting… o să se termine? Probabil că da, de fapt sigur că da, who am I kidding, dar eu vreau să se termine acum!!! Sună egoist, sună foarte egoist şi probabil că mă şi caracterizează, dar m-am cam săturat… să tot tac şi să înghit, ca o fraiera, ca o BAKA ce sunt…
Să îmi fac curaj atunci să înfrunt “răul”. Dar cum? Pot să adun în mine atât sânge rece încat să nu mă apuc să bocesc sau să explodez de nervi?! Şi atunci poate ar fi mai mult rău făcut… pentru mine, că pentru “sursă” nu mă interesează…
Azi ar trebui să am o “discuţie”. Va fi discuţie sau va fi ceartă? Va fi ceartă sau va fi bătaie de-a binelea? Nu ştiu şi nici nu vreau să ştiu. Ca întotdeauna fug de conflicte cu coada între picioare. Vreau să mă opresc şi să stand up tall, să mă lupt… merită oare? Satisfacţia de pe urmă? Merită să ne batem aşa ca şi chiorii pentru ceva ce e deja făcut, ce nu se poate schimba…?! Grrr, deja am ameţit şi se cam învârte camera cu mine… Probabil de la adrenalina care pompează acum în vene şi aşteaptă “bătaia”. Posibil nu va fi nici o luptă, fie ea verbală sau mentală… Voi fi rece, voi fi de gheaţă, asta îmi doresc şi sper că voi reuşi…
Da, voi reuşi…
Jun
13
2006
13
2006
